Anca Dumitrescu
AhhfgfAnca Dumitrescu este specializată în analiza comportamentală aplicată încă din 2010, certificată ca primul analist comportamental BCBA din România. Este unul dintre cei mai importanți formatori naționali, fiind implicată atât în dezvoltarea cursurilor de formare de scurtă durată ale psihologilor și terapeuților ABA, dar și în programul Clemson-România – Verified Course Sequence în analiza comportamentală aplicată, inițiat în 2016.
Anca a fondat AUTISM VOICE împreună cu Claudia Matei și Oliviana Giura, organizația prin care a reușit să dezvolte primele standarde de calitate din România în terapia copiilor cu TSA și primele proiecte de formare a specialiștilor la nivel național. Este implicată în coordonarea programelor din cadrul celor două centre Autism Voice, în acțiuni de reglementare a statutului analizei comportamentale în România, în campanii de informare, lobby & advocacy și mai ales în proiectele care susțin familiile copiilor cu TSA, tulburări de dezvoltare și terapia acestora. Anca este deasemenea Coordonator științific al ABA Bucharest International Conference si Presedinte al Institutului ABA Romania.
În cei 17 ani de experiență și implicare activă în domeniu a făcut posibile nu doar dezvoltarea analizei comportamentale la noi în țară și a serviciilor pentru copii, dar și consolidarea statutului specialiștilor, oferindu-le un ghid etic pentru a profesa și toate informațiile academice necesare practicii.
Presentation at the ABA International Conference 2027
Dincolo de competența tehnică: dezvoltarea personală în formarea și practica analistului comportamental
Abstract:
Formarea analistului comportamental pune, în mod firesc, un accent major pe dobândirea competențelor teoretice și aplicative: evaluarea comportamentului, analiza funcțională, selectarea obiectivelor, proiectarea intervenției, monitorizarea datelor și luarea deciziilor clinice. Dar competența tehnică, oricât de solidă, nu elimină influența pe care propriul istoric de învățare, valorile, biasurile, vulnerabilitățile și patternurile relaționale ale specialistului o pot avea asupra practicii profesionale.
Analistul comportamental nu este un observator neutru. El face parte din contextul în care are loc intervenția, iar propriul comportament poate influența alegerea obiectivelor, relația cu beneficiarul și familia, coordonarea echipei și modul în care sunt interpretate datele și luate deciziile clinice.
Prezentarea explorează rolul dezvoltării personale ca dimensiune a competenței profesionale și analizează riscurile care pot apărea atunci când specialistul nu își examinează sistematic propriul comportament. Nevoia de control sau validare, perfecționismul, evitarea conflictului, intoleranța la incertitudine, dificultatea de a primi feedback, propriile valori și biasuri sau dificultățile de reglare emoțională pot influența, uneori subtil, decizia clinică. Acestea se pot traduce în obiective excesiv orientate spre complianță, persistența într-o intervenție ineficientă, dificultatea de a recunoaște o eroare sau limitele propriei competențe, evitarea unor conversații dificile cu familia sau echipa ori definirea progresului prin propriile standarde, mai degrabă decât prin nevoile și calitatea vieții beneficiarului.
Dezvoltarea personală este abordată nu ca psihoterapie obligatorie și nici ca alternativă la pregătirea tehnică, ci ca un proces structurat și continuu de autoobservare, reflecție și analiză a propriului comportament profesional.
Într-o disciplină construită pe identificarea variabilelor care influențează comportamentul, o întrebare devine astfel esențială: cât de bine reușim să identificăm variabilele care ne influențează propriul comportament atunci când noi suntem cei care evaluăm, intervenim și luăm decizii pentru ceilalți?
