Ana Bogdan

Ana Bogdan a terminat formarea pe terapia cognitiv-comportamentala, fiind  analist comportamental si psiholog clinician.

Ana a absolvit si un curs de specializare in analiza comportamentala aplicata la University of North Texas (U.S.A.), Departament of Behavior Analysis si Masterul de Psihologie Clinica.

A participat la cursurile de formare continua “Tehnici de psihoterapie cognitiv comportamentală”Ulterior,  a participat cu lucrari in domeniul psihoterapiei si  la conferința anuala ABA Bucharest International Conference Bucharest, aratand interes constant in dezvoltarea personala.

Temă: ABA in dezvoltarea sanatatii mentale

Abstract:

ABA (Analiza Comportamentală Aplicată) este o abordare bazată pe știință, folosită în principal în tratamentele pentru tulburările de spectru autist, dar și pentru alte condiții care implică comportamente problematice sau dificultăți de învățare.În contextul sănătății mintale, ABA poate fi folosită pentru a ajuta la modificarea comportamentelor negative și pentru a sprijini dezvoltarea abilităților adaptative.

ABA poate oferi o structură prin care se pot învăța noi comportamente, se pot reduce comportamentele autodistructive și se pot dezvolta abilități de coping pentru a îmbunătăți calitatea vieții.De exemplu, în tratamentele pentru depresie severă, ABA poate ajuta prin tehnici care motivează pacienții să învețe și să aplice comportamente pozitive (de exemplu, stabilirea unor rutine zilnice sau angajarea în activități care aduc satisfacție). ABA ar putea fi integrată în terapia cognitiv-comportamentală (CBT) sau alte abordări, având un impact semnificativ asupra modului în care o persoană interacționează cu mediul său și face față stresului.

Deși este cel mai adesea asociată cu tratamentele pentru autism, aceasta poate fi folosită și pentru a sprijini sănătatea mintală în general. Iată câteva moduri în care ABA poate ajuta la dezvoltarea sănătății mintale:

Îmbunătățirea comportamentelor sociale și de auto-reglare: ABA ajută persoanele să învețe abilități sociale esențiale și să-și regleze comportamentele. De exemplu, terapia poate învăța o persoană cum să facă față stresului sau anxietății într-un mod mai eficient.

Reducerea comportamentelor problematice: ABA poate ajuta la identificarea și modificarea comportamentelor negative sau disfuncționale (precum izolare socială, agresivitate sau auto-vătămare), care pot fi asociate cu diverse afecțiuni mintale.

Crearea de rutine și structuri: ABA lucrează cu pacienții pentru a stabili rutine structurate și predicibile, ceea ce poate reduce anxietatea și îmbunătăți stabilitatea emoțională.

Promovarea abilităților de coping: Prin ABA, indivizii pot învăța tehnici de coping eficiente pentru a face față situațiilor dificile sau traumatizante, ceea ce le poate sprijini sănătatea mintală pe termen lung.

Creșterea independenței: ABA ajută oamenii să dobândească abilități pentru a funcționa mai bine în viața de zi cu zi, ceea ce poate spori încrederea în sine și sentimentul de auto-valoare, aspecte esențiale pentru sănătatea mintală.

Eficiența ABA în domeniul sănătății mintale depinde mult de aplicarea sa corectă și de adaptabilitatea la nevoile individuale ale pacientului.